Producatori

Cos  

Niciun produs

Total 0,00 lei

Plasare comanda

Cautare

Produse noi

Nu este niciun produs nou in acest moment.

145 ani de la nasterea lui Emil Racovita -stampile

0 Comment
2013-11-15 08:30:29
 

Emil Racovita (n. 15 noiembrie 1868, Iasi – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog si biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - pesteri si pânze freatice de apa). A fost ales academician în 1920 si a fost presedinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929.

Date biografice

Casa de pe str. Lascar Catargiu nr. 36 din Iasi, în care s-a nascut Emil Racovta.

Emil Racovita s-a nascut la Iasi în 1868, într-o casa de pe str. Lascar Catargiu nr. 36, care a apartinut în perioada 1867-1899 lui Gheorghe Racovita, tatal viitorului om de stiinta. Cladirea dateaza din secolul al XIX-lea si este monument istoric (IS-II-m-B-03798). Pe peretele dinspre strada al cladirii a fost amplasata o placa memoriala cu urmatorul text: „În aceasta casa s-a nascut marele biolog romîn EMIL RACOVITA (1868 - 1947), explorator în Antarctica, întemeietorul speologiei, precursorul ocrotirii naturii. Soc. de st. naturale si geografie a RPR Filiala Iasi”

El si-a petrecut copilaria la turanesti, Vaslui. si-a început educatia la Iasi ca elev al lui Ion Creanga si mai târziu al lui Grigore Cobalcescu, continuând apoi la liceul „Institutele Unite”. Fostul elev al geologului Grigore Cobalcescu, studiaza la Facultatea de Drept din Paris, dupa dorinaa tatalui sau, dar audiaza concomitent si cursurile scolii de antropologie. Dupa obtinerea cu succes a licentei în drept, se înscrie si la Facultatea de stiinse din Universitatea Sorbona, Paris, dupa absolvirea creia (1891) lucreaza la laboratoarele Arago în cadrul statiunii biologice marine de la Banyuls-sur-Mer, unde efectueaza o serie de scufundari la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viata subacvatica. Prezinta teza de doctorat în 1896 cu subiectul Le lobe céphalique et l'encéphale des annélides polychètes.

Emil Racovita înaintea plecarii in expeditia Antartica.
Emil Racovita la bordul navei Belgica la sfîrsitul iernii polare (Foto: Fr. Cook).
Emil Racovita scafandru la Banyuls-sur-Mer în iarna 1899, foto: Louis Boutan.

La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societatii zoologice din Franta. Este recomandat (1897) sa participe ca naturalist al Expeditiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusa de Adrien de Gerlache. Aceasta expeditie, care porneste din Anvers la 10 august 1897[necesita citare], avea un caracter international, pe lânga belgieni, la ea participând si norvegianul Roald Amundsen ca ofiter secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski si geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor f?cute în Chile si pe tarmurile strâmtorii Magellan, efectueaza cercetari complexe asupra florei si faunei. În apropierea tarii Palmer din Antarctica, expeditionarii descopera o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” si câteva insule (una numita de Racovita insula Cobalcescu). Expeditia mai înscrie pe harta înca incompleta a Antarcticii si insula Wiencke si tara lui Danco, duaq numele celor doi membrii ai expeditiei care au pierit în aceasta calatorie.
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheturilor (martie 1898 - februarie 1899) naturalistul expeditiei, împreuna cu ceilalti oameni de stiinta, au înteprins numeroase observatii si cercetari stiintifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui numar de 60 volume publicate, reprezentând o contributie stiintifica mai mare decât a tuturor expeditiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vietii balenelor, pinguinilor si altor pasari antarctice, care i-a adus o reputatte bine meritata.

În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de stiinte a Universitatii din Cluj, unde a înfiintat primul institut de biospeologie din lume.

Lucr?ri importante

Belgica navigînd in Strîmtoarea de Gerlache

Cele 1.300 [1] de exemplare din flora ?i fauna regiunilor cercetate adunate de Racovi?? au fost studiate de numero?i cercet?tori, care au descris sute de forme necunoscute pân? atunci în lumea vegetal? ?i animal?. La întoarcere a publicat o lucrare important? despre Cetacee, în special balene.

În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Fran?a.

Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în pe?tera Cueva del Drach din Mallorca, vizitat? în 1904, domeniul îl fascineaz? ?i renun?? la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane.

În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare important? dedicat? biospeologiei din lume. Dup? aceea, va ini?ia un program interna?ional de cercetare numit „Biospeologica” care s? studieze fauna pe?terilor, la început ca o activitate privat?, dar în 1920, înfiin?eaz? la Cluj primul Institut Speologic din lume.[2] Pe lâng? numero?i cercet?tori români, Racovi?? aduce la Cluj ?i o echip? de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) ?i un elve?ian (Alfred Chappuis).

Moment de r?gaz în timpul s?p?rii canalului prin care Belgica a ie?it din banchiz? (Foto: Fr. Cook). Cook ?i-a intitulat fotografia "Ceaiul de la ora 5"

Între timp, scrie de asemenea un tratat evolu?ionist, cu anumite abord?ri originale asupra subiectului.

În august 1940, prin Dictatul de la Viena, Clujul a devenit parte a Ungariei, iar Emil Racovi?? se va muta la Timi?oara, în timp ce Institutul Speologic va fi condus de prietenul s?u elve?ian (deci neutru) Alfred Chappuis. Dup? reîntoarcerea nordului Transilvaniei ca teritoriu al României, se va întoarce la Cluj, dorind s? reorganizeze institutul, dar va muri înainte de a termina aceasta, la vârsta de 79 de ani.

Descoperiri ?tiin?ifice

Belgica în strâmtoarea De Gerlache din Antarctida.

În timpul expedi?iei din Antarctica Emil Racovi?? a avut posibilitatea s? studieze via?a imenselor mamifere acvatice, dar ?i a pinguinilor. El a r?mas în istoria ?tiin?ei ca descoperitor al balenei cu cioc.[3]

Func?ii de?inute

Varia

În cinstea cunoscutului speolog a fost numit? cea mai mare pe?ter? din Republica Moldova.

Lucr?ri importante

  • „Essai sur les problemes biospeologiques” (1907)
  • Cétacés. Voyage du S. Y. Belgica en 1897-1899. Résultats scientifiques. Zoologie. J. E. Buschmann, Anvers, 1903.
  • Énumération des grottes visitées, seriile 1-7. Archives de Zoologie expérimentale et générale, Paris, 1907-1929 (în colaborare cu R. Jeannel).
  • Speologia. O ?tiin?? nou? a str?vechilor taine subp?mânte?ti. Astra, Sec?ia ?tiin?elor naturale, Biblioteca popular?, Cluj, 1927.
  • Evolu?ia ?i problemele ei (1929)
Exquisite-kfind.png   Vezi ?i articolele Pe?ter?, Stalactite, Oceanografie, Stalagmite ?i Antarctida.

Referin?e

  1. ^ Ioan Popovici, Nicolae Caloianu, Sterie Ciulache, Ion Le?ea - Enciclopedia descoperirilor geografice , Editura ?tiin?ific? ?i enciclopedic?, Bucure?ti, 1975, pag. 358
  2. ^ Ghe?arul Sc?ri?oara, în aten?ia cercet?torilor americani, 15 iulie 2009, Lucian Dobrater, Jurnalul Na?ional, accesat la 2 martie 2013
  3. ^ Emil Racovi??, primul român la Polul Sud, 13 august 2007, Adina ?uteu, Adev?rul

Bibliografie

  • Alexandru Marinescu: O expedi?ie numit? "Belgica", Ed. Ion Creang?, Bucure?ti, 1991, ISBN 973-25-0281-9
  • Anca B?n?rescu, Alexandru Iftimie ?i Alexandru Marinescu: Emil Racovi??: jurnal, Ed. Compania, Bucure?ti, 1997, ISBN 973-99224-6-4
  • Alexandru Marinescu: Emil Racovi?? ?i expedi?ia "Belgica", Ed. All, Bucure?ti, 1999, ISBN 973-9431-06-2
  • Gheorghe Racovita: A stii sau a nu stii. Adev?rurile vie?ii lui Emil Racovi??. Edit. Academiei Române, Bucure?ti, 1999, ISBN 973-27-0631-7

 
0 Comment